inlocuitori vegani

Înlocuitori pentru 1 ou în mâncăruri: • 1/4 cană sau 55 g tofu moale (sau iaurt din soia). • 1/4 cană cartofi zdrobiți (ca pentru piure, dar fără alte adăugiri, gen ulei, apă). • 1/4 cană dovleac făcut piure. • 2 linguri amidon de porumb. • 1 lingură faină integrală clocotită la foc mic în 3 linguri de apă. • Pudră Agar-agar – o lingură dizolvată într-o lingură de apă şi lăsată la rece, apoi amestecată încă o dată înlocuieşte un albuş de ou. Înlocuitori pentru 1 ou în dulciuri: • 1/4 cană banane zdrobite. • 1/4 cană prune făcute piure. • 1/4 cană dovleac făcut piure. • 1/4 cană sos de mere + 1 linguriță bicarbonat. • 1/4 cană de tofu moale (sau iaurt din soia). • Pudră Agar-agar – o lingură dizolvată într-o lingură de apă şi lăsată la rece, apoi amestecată încă o dată înlocuieşte un albuş de ou. Agar agar este un gelifiant natural, vegetal, organic, fără gust sau miros. Este obținut din alge și are o foarte mare putere de gelifiere. Este bogat în vitamine și minerale. Înlocuitori care leagă mâncarea: • 1 ou = 2-3 linguri pastă de tomate, făină integrală, amidon de porumb. • 1 ou = 55 g tofu mixat cu o lingură de faină integrală. • 1 ou = 2 linguri drojdie nutritivă sau pesmet. Înlocuitori pentru unt: Ca și în cazul ouălor, ai la îndemână diverşi înlocuitori vegani şi pentru unt (mai puţini, ce-i drept), în funcţie de ceea ce vrei să faci cu el – să îl mănânci simplu sau să îl foloseşti pe post de grăsime la gătit şi copt. • Avocado bine copt, unt de arahide sau unt de migdale/nuci – de întins pe pâine, alternative mult mai sănătoase şi cu un conţinut mai redus de grăsimi decât în cazul untului obişnuit. Untul de nuci îl faci acasă cu puţină apă, sare şi un blender bun. • Unt vegan făcut în casă – ca (de exemplu), din lapte de soia sau de cocos şi mâncat as it is sau folosit în reţetele unde e nevoie de unt, în aceeaşi cantitate. • Unt de cocos – adică ulei de cocos solidificat la temperatura camerei, presat la rece şi netratat. În proporţie de 1:1 la tarte, clătite sau bomboane tip Rafaello. Poate fi folosit şi la gătit, dar nu la prăjit în baie de ulei pentru că are punct de ardere cam de 177°C, mai degrabă la curry-uri. • Uleiuri vegetale – de măsline, de rapiţă sau canola, în aceeaşi cantitate, în special în reţetele care cer unt topit. O cantitate de ulei vegetal nu înlocuieşte aceeaşi cantitate de unt solid însă. Untul mai conţine şi apă, aşa că luaţi asta în calcul când vreţi să îl înlocuiţi cu ulei vegetal. 100 gr. de unt se înlocuiesc cam cu 80 gr. de ulei şi restul apă, cantităţi ajustabile în funcţie de consistenţa pe care vreţi să o obţineţi. • Sos (piure) de mere făcut în casă – înlocuieşte bine untul la negresă sau diverse reţete de brioşe. O ceaşcă pentru jumătate din cantitatea de unt pe care o cere reţeta. Înlocuitori pentru lapte și derivate: La capitolul înlocuitori pentru laptele de vacă sau capră sau alte animale stăm bine. Avem la dispoziţie laptele de soia, de orez, de cânepă, cel de migdale sau de ovăz, lapte de cocos, lapte din cereale, lapte din (aproape) orice tip de nuci şi seminţe, cum ar fi combinaţia migdale şi susan sau orez, orz şi migdale. Din magazin sau făcute în casă şi din care poţi să obţii mai apoi şi derivate. • Brânză vegetală – tofu, tempeh (un fel de tofu mai puţin procesat, obţinut din boabe întregi de soia), din nucă de cocos sau din caju. • Iaurt vegetal – din oricare lapte vegetal enumerat mai sus, făcut rapid în casă. • Frişcă vegană – din lapte de cocos. • Smântână vegetală – din griş de grâu, lapte de soia, apă, puţin ulei şi un pic de lămâie • Parmezan vegan – dintr-o cană de nuci caju crude, o cană de fulgi de drojdie şi sare, blenduite până se fac pulbere. • Maioneză vegană – într-o grămadă de variante (din lapte de soia, lapte de caju, cu seminţe de in, vinete sau dovlecei), uite 3 reţete dintr-un foc. Înlocuitori pentru carne: Fă rețeta ca de obicei, dar fără carne! Dublează porția de legume! Nu uita să condimentezi! • Linte. • Fasole. • Năut. • Seiten. • Soia. • Soia granule. • Ciuperci pleurotus. Atunci când gandești un fel de mancare, nu te concentra pe lipsa carnii și cum ai putea să o suplinești. Mai degrabă alege o legumă consistentă, care îți place, și fă-o vedeta farfuriei tale. Alternative pentru miere: • Zahăr de cocos. • Zahăr de stevie. • Sirop de arțar. • Mere mărunțite la tocător sau sotate cu scorțișoară și adăugate în plăcintă, în clătite ș.a.m.d. • Prune uscate mărunțite în aluat, în blat de tort, în creme, mouse-uri ș.a.m.d. • Smochine mărunțite în orice prăjitură, ca îndulcitor foarte puternic. • Curmale mărunțite sau servite ca atare, un desert vegan genial. • Stafide mărunțite în clătite, plăcinte, prăjituri, blaturi, orice. • Merișoare în biscuiți, plăcinte, clătite, orice. • Dovleac copt în clătite și în plăcinte, cremă de tort, umplutură pentru brioșe ș.a.m.d. Tipuri de făină: • Făină de orz – o făină destul de versatilă, putând fi folosită împreună cu alte făinuri la prepararea produselor de patiserie, biscuiţilor, prăjiturilor. Orzul este o cereală cu un conţinut scăzut de gluten, fiind o opțiune viabilă pentru prepararea pâinii nedospite şi îngroşarea mâncărurilor zemoase. • Făină de ovăz – obţinută din măcinarea ovăzului, absoarbe mai mult lichid decât alte tipuri de Făină şi poate fi folosită cu succes în multe reţete de torturi sau prăjituri. Făină de ovăz râncezeşte rapid, aşadar este indicat să cumpăraţi cantităţi mici şi să o păstraţi la frigider. • Făină de secară – o făină aromată, mai închisă la culoare, cu un conţinut relativ redus de gluten. Pâinea obţinută din făină de secară este mai densă decât cea din grâu, însă poate fi folosită şi la pregătirea clătitelor sau a brioşelor. • Făină de amarant – obţinută din seminţe de amarant, bogate în proteine, făcând din ea o făină potrivită pentru copt. • Făină de orez alb – este obţinută din orezul procesat, pierzându-şi din valoarea nutriţională a variantei integrale, însă poate fi folosită în reţetele care necesită o textură fină. Poate fi păstrată într-un recipient închis, ferit de umezeală. • Făină din orez brun – are o mai mare valoare nutriţională decât orezul decorticat, dar şi o textură ceva mai aspră. • Făină de hrişcă – este obţinută din hrişcă, o plantă înrudită cu rubarba. Are un puternic gust de nucă, puţin amarui şi de regulă se foloseşte în combinaţie cu alte tipuri de făină. • Făină de chia – obţinută din seminţe de chia, super-alimentul bogat în substanţe nutritive, în deosebi Omega 3, fibre, calciu şi proteine. Absoarbe o cantitate mare de apă. • Făină de năut – are un gust puternic, de aceea este folosită în combinaţie cu alte tipuri de făină, de regulă. • Făină albă de porumb – este diferită de mălai, având o textură mult mai fină, fără gust puternic, şi este folosită pentru îngroşarea sosurilor sau ca înlocuitor de făină de grâu în deserturi. Se găseşte în magazine sub denumirea de amidon de porumb. Amidonul de porumb este obținut prin măcinarea, spălarea și, apoi, uscarea endospermului cerealei până când atinge acea consistență fină. • Făină de porumb – sau bine cunoscutul mălai, pe care îl putem folosi atât pentru mămăligă, cât şi la prepararea unor deserturi. • Făină de cânepă – obţinută din seminţe de cânepă măcinate, trebuie păstrată la frigider după deschiderera ambalajului. • Făină de mei – se poate folosi la îngroşarea sosurilor şi supelor dar şi pentru specialităţi de pâine şi deserturi. • Făină de quinoa – este obţinută din quinoa, care se înrudeşte cu spanacul şi sfecla. Seminele măcinate pot fi folosite în diverse reţete fără gluten. • Făină de soia – este o făină cu un conţinut bogat în proteine şi cu multiple posibile întrebuinţări. Este indicat să fie respectate instrucţiunile de păstrare întocmai (un loc răcoros şi întunecat), pentru că poate deveni rânceda altfel. • Făină de tapioca – este o făină uşoară, albă şi fină, cu o textură gumata atunci când este gătita şi poate fi folosită ca şi element de îngroşare, în deserturi vegane. Cele mai multe dintre tipurile de făină menţionate pot fi preparate chiar acasă, folosind un robot de bucătărie cu putere mare, o râşniţă sau o moară pentru uz casnic. În măsura în care este posibil, alegeţi variantele organice şi integrale.